sfatu’ bărbaților la ceas de taină

de când cu colectiva
aproape că nu mai rămăsăse picior de bărbați
în sat
se cam dusăseră așă agățați
unu’ după altu’
pe șantier

muieri copii
și sfatu’ bătânilor
la ceas de seară sau dimineață
după rugăciune
adică nea florea lu’ ghiocă moș pătru
ion odoroagă mărin găbrian
gheorghe lăzărecu moș mitroiaș polin tănase nea anghel chelu lu' rață
florea lu’ anchel tudora asandului
și încă câțiva
că unii și aici de
mai lipseau

ba era ocupați
ba mai muriseră prin pușcării
ba chiuleau pur și simplu'
ca la scoală
ba nu potriviseră bine ceasu' cu soarele

ei dar și când se-ntâlneau
se-ntâlneau
că se-ntâlnește el deal cu vale
dar om cu om
puneau olecuță țara la cale
că se cam risipise
și-acu'
o adunau
și pe față și pe dos
ca să vezi

ai făcut poșirca bre
nea costache
făcut să trăiți
răspundea costache ghiță a lu’ mitru
să treceți mâine seară pe-aci
pe la mine s-o degustăm
că acu'
e cam caldă
vezi bine și afară
și vă strică dracu' la burtă

seara venea sigură
dă ăștia
se lua așa
unu după altu’
și altu' nu era chiar așa de oaie fruntea
se așezau
la poartă la costache ghiță a lu’ mitru
pe bancă
că avea omu'
o făcuse așa special
și unii direct pe zoană
pe șanț
că doar cosise iarba
mai ales că acolo era și nucu’ ăla bătrân
și mai ținea și el de umbră
o țâră de ploaie o țâră de vânt
că de soare ce să mai vorbim

hai să trăiți
și primu’ țoi îl lua în lung
chiar dânsu’
să vadă și ceilalți că nu zicea prosti
să trăiești și mata moș costache
că ni te-a dat cel se sus
zisă gheorhe lăzărescu
ăla de pe uliță
la vale
cel mai liber om de prin sat

oi
e de prună pe Dumnezeu
a dat bine anu' ăsta
nu ca anii trecuți
și arăta mândru’ clondiru’ de trei litrii
butelcuța
speciala
și țoiu’ curat de sticlă
cu luminițe slabe albăstrui
cristal nu altu'

nu mai plouă zise chelu lu’ rață
și toamna asta o să fie lungă
văd asta după frunza de nuc
și după prună
și se uita cu mâna streașină spre răsărit
ai dreptate
răspunse mișu onilă
ăla cu un ochi lipsă
din ultimu' război mondial

hai noroc
țoiu’
ajunsăse la florea lu’ ghiocă
bău sacadat pe îndelete
și vărsă un pic jos
în văzu' tuturor

hei
ce faci bre
se repezi ciuciulete ăla mâncat de vărsat
ăsta e aur curat și
dumneata

ați auzit bă
și făcu o pauză mai lungă
cică a murit gheorghe gheorghiu dej

ei
nu mă-nebuni
nu mai spune
ce
și cum așa
că eu l-am auzit mai zile trecute sănătos la aparat
de unde știi tu
că nu s-a anunțat nicăieri
nici măcar la gazetă
că eu chiar citesc bre ziaru'
întrebă
oarecum mirat nea anghel
ăsta cu un singur picior
erou' cu medalie
din primu' război mondial

de unde știu
știu
ce dracu’
că eu când vorbesc vorbesc
nu sap gropi
mă documentez
domne
nu ca alții
a murit cum se moare
doamne iartă-mă

ei nu mai spune
intră în vorbă și nilă a lu’ florica
ăla de lângă troiță
și dădu repede peste cap țoiu
să nu uite ceva și continuă
în scurt
ce om domnule
ce om

om bun
nilă a lu’ florica
dar nu prea auzea bine
și puțin încrezător
până nu-ți vedea buzele

dar cine vine
că mă făcuși curios frate
asta e
că nu se poate altfel
că de venit vine cineva
și cum fu
mai apucă să întrebe

că a fost
vrei să spui
luă problema în mâini serios florea lu' anghel
ăla cu aparatele de radio
toți știau că dacă vorbește el
știe ceva
nu degeaba a lucrat la securitate
păcat că l-au dat ăștia afară
ajungea mare

păi
luă ușor o gură din țoi
și se opri câteva clipite mai încolo
cică de la moscova i se cam trage tărăsenia
că câr
că mâr
le-a mai închis robinetu' ăla în nas
și ăștia
cum bine știți
pe pielea voastră sunt sensibili rău
și i-ar fi spus să se mai gândească
și după cum vedeți
nu s-a mai gândit
pricepeți
au ba

ba
ce spui tu
ăsta e caz de pușcărie
sări ca ars mărin a lu' găbrian

hei
hei bată-te peste gură
ce pușcărie
că ieri a venit de la pitești chivu
ăla de la neguț
bătrânu' de lângă biserică
cum bine știți toți
în coșciug
închis la gură cu lacăt
săracu'
nu că ar fi primu'
poate vrei să-i iei locu'
și noi nu știm

se lăsă o țâră de liniște
numai o țâră
greierii începuseră să cânte
nu așa tare dar cântau
și pe sărite
nu ca în luna august

să lăsăm asta
veni repede împăciuitor sandu manivelă
bine bine
dar cine vine în locu' lui că eu tot nu-nțelesăi
sau băui eu două țoiuri
și nu mai știu

dar cine-a zis că vine
că noi nu știm
îndrăzni gogu lu' ploaie

regele
glumi cu țoiu în mână grav

nea mitroiaș cizmaru'
apoi adăugă lung

așa e
am auzit și eu la postu' celălalt
nu prea bine
că era cam departe
știți și voi
europa
dar asta nu se pune
america lor china altora
și nu prea se auzea bine
dar de murit a murit
să vă fie clar
cică ar veni unu de la ei

că de pe la noi s-au cam dus
după cum vedeți

Dumnezeu să-l ierte și păsta
se băgă-n vorbă ilie păsat
ăla fără o mână
de la stalingrad care se brodise la rând

Dumnezeu să-l ierte
repetă mărin dovleacă
și asta făcuse piteștiu' întreg fără restanțe
venise numai de câțiva ani
și acum prinsăse
ceva curaj
că mulți mai are Dumnezeu de iertat
pista
am și uitat cum îl cheamă
ruși americani englezi
și tot neamu' lor de bandiți

ho hoo
neamule
unde ne trezim
și am zis că nu mai facem politică
că de politică văzură-ți și voi
se ocupă alții
ce Dumnezeu
și mai repede nea niculae
vezi că suntem atâția la rând
și e un singur șnaps

mai adu bre nea costache
și dumneata un pahar două
că ne spurcăm
la nas
până ne vine rându'

nu nu
repetă mândru nea costache
cu ăsta se bea tot astă seară
până la fund
și nu-l mai gâdilați așa și pe dincolo
pe la-ncheieturi prea tare că nu e muiere

n-aveți voi bă
nas de sticla asta
și arătă cu mâna cealaltă
țoiu'
și nici nu știți
ăsta e ceva special
cristal de boiemia mă
pricepeți
au ba

noi ce să zicem
eram cu frati-miu pe malu' șanțului

celălălat
auzeam și vedeam
și tot mai credeam că lumea începe cu noi

 

da bă

de boemia

de la un neamț

cu care m-am avut eu bine

când lucram în bucurești pă săindari

la crâșma aia de căcat

că v-am povestit

 

așa

începuseră să prindă curaj

patruzeci și ceva de grade

la umbră

dublu rafinat

și nu se terminase

ai

să triască neamțu’ dumitale

se trezi și cârnu iepure

 

să-l ia dracu

și pe el și pe stalin

adăugă în scârbă

tudora asandului

îi murise singuru’ băiat

după ce luptase la țiganca

la odesa pe don

se prăpădise undeva în munții tatra

nimeni nu știe

că era dat dispărut

veta

nevastă-sa

îl așteaptă săraca și astăzi

 

ei cine vine la rând că vine cineva

eu eu

săriră de pe margine

gheorghe firu și ion nărcea

nu voi

mă blegilor

ci ăla mare de la raion sau cum se cheamă

acolo sus la bucurești

 

ai aflat

întrebă florea odoroagă pe florea anghel

asta anghel

avea neică cel mai bun aparat

și se pricepea să facă și la ceilalți

giugiuc

ce mai

 

hei

dă-i lui zise ilie potcoavă

lu mânzu chelu

care primise țoiu’

nu-l ține pe uscat că se-neacă

nu vezi

că are limba blocată cum să vorbească

se trezi gore mutu’ și el în vorbă

 

că vorba aia

ca la pește

pe balta verde

începuse să tagă năvodu’

și era vad

 

începu

rar florea lu’ anghel

se vedea

se simțea important și asta îi cam plăcea

mai și sorbea de-ți făcea poftă

bună țuica nea costache

să mai dai și la anu’

 

zici mă

sau ce dracu’ faci

hai odată

nu ne ține pe jar

și se face noapte nu vezi

zise ion a lu’ nărcea

ăla de sub coastă

 

așa

se aplecă în față peste țoi

zice

nu era prea clar

trebuie să mai vorbească azi

poate în seara asta poate mâine

sigur e unu dintre noi crescut la moscova

dar nu e sigur

se zice că ar fi dintr-un alt aluat

mai altfel

mai frământat

 

cum crescut

de la noi

aluat

dracu’ îndrugi acolo

fi mai clar domnule

cine să mai înțeleagă și politica asta

fu nemulțumit de răspuns nea florea odoroagă

 

se aude că ar fi ceva mișcări în serbia

ungaria și polnia muncitorii intelectualii

ceva ceva grăi

aproape pentru el

gheoghe ciciulete

 

mă

fiți atenți la mine

și ridică țoiu deasupra

deși se-nserase nițel și nu prea se mai vedea bine

politica nu e pentru voi

niște țărani

că ce știm noi

ne dăm așa cu părerea fiecare

că asta suntem țărani vorbi nicu onete

ușor îmbârligat

că mai arse unu’

și țuica era de-aia tare dulce

nu ca până astă vară

 

tăcură cu toții

nici pentru țărani muncitori intelectuali

și ce mai vreți voi să fie

e pentru ăia mari

nu de-aici de la bucurești

noi suntem prea mici domnii mei

să-avem pardon

plolitica se face la paris

londra washinton mosova sau berlin

deci să bem liniștiți beliților

și să nu doară pe noi capu’

ați priceput bre

 

ei

se vedea

nicu ăsta onete era din alt sat

dar se măritase la noi

îi murise femeia

se otrăvise

de ciudă că o necinstise sergentu’ ispas

ăla de la regiune

cât a stat el în pușcărie și a tot stat

copii i-a luat o soră mai mare

și asta e

 

onete nicu

știa el ceva anume

pe lângă faptu’ că făcuse ceva carte

și făcuse

avea și alte cunoștințe

 

liță fir de ață

că așa îi zicea lumea prin sat

mai cu samă copiii

dar de fapt era liță a lu’ capră

rudă cu moș pătru

nu se putu abține

bă proștilor

am stat hâc

am ascultat pe fiecare hâc

vă pricepeți toți la politică

ca baba aceea la mitralieră

politica e pentru oameni

bă

 

pe cine faci tu prost

se oțârî

moș ion dovleacă

că îți ard una între felinare

de nu te mai vezi cât ești tu de înalt

și dădu spre dânsu’ cu mâna ridicată

 

norc că se-mpidică

și îl ajută ușor grigore plăcintă

stai mă nea ioane

lasă-l în pace

că el săracu’ nu știe ce zice

s-a cam amețit știi și matale că

și nu e prima dată

nu ține

bre

 

trecuse timpu’

venise vremea

și mai aveau multe de discutat

de pus țara la cale

grădina

purceaua

dar se cam terminase benzina

și motoru’ nu merge pe gol

 

ultimu’ care ridică țoiu

fu marița lu’ brânză aia dată dracului

cu drepturi speciale

putea să-njure

să spună bancuri

să intre singură-n crâșmă

și să nu se culce cu cine vrea ea

dacă vrea

 

deci

zise ea de-acolo din spate

să trăiască jupân costache

că-i damă bună

gogâlț

pardon

că e de la noi de pe uliță

 

trăiască

trăiască

ziseră și ceilalți aproape împreună

și se despărțiră în noapte

care încotro

 

numai marița îl luă pe ion

ei care ion

unu dintre ei

că eram mai mulți

om bun verde politicos

să o conducă până acasă

și nu prea erau stele pe cer

dor un colț răsucit de lună

că se-noptase

și temătoare cum era

marița

tare se mai ferea săraca de câini!

 

!