duminica floriilor

stalin şi bo bo rul rus
li ber ta te ne-a adus
sta lin
sta
lin

strigaţi BĂ
zicea tata după ce ne urcase cu greu pe toţi ŞASE
în dudu’ ăla bătrân de la poartă

TARE
să vadă şi tovarăşii ca noi îl iubim

o cruce mare de lemn

verde
scrisă în grabă cu vopsea neagră
lumânări aprinse şi miros de tămâie
muguri
flori de liliac
ştergare şi batiste albe cu banu’ la capăt în amiaza zilei

pe drum tocmai în ziu aceea trecea mortu’
dom’ învăţător
în cruţă
pus în coşciug de tablă neagră alămită
în frunte cu secretaru’ primaru’ milițianu’ părintele dumitru

şi tot satu’

în

urmă

venise cum plecase
închis
cu fier şi lacăt mare la gură direct din puşcărie
după aproape şapte ani de zile azi îl aduseseră acasă

iar acum îl petreceau bucuroși la groapă
cu tovarăşii de la regională fanfara şi-un camion întreg de soldaţi

de acolo
de sus NOI strigam ca proştii
ce să facem
aşa
mai mult în joacă

sta lin si bo bo rul rus

li ber ta te ne-a....................

GURA
fir-aţi ai dracu’ de chiaburi
scăpă limbă a lu’ gâneaţ ăla mic de la sfatu’ popular
negru de supărare şi cu pălăria în cap vorba
când trecu prin dreptu’ nostru
guuura
că nu vă mai tace fleanca nici în mormânt

ce MĂ
n-avem voie
ce dracu’
n-aţi zis voi că acu’ e libertate
şi tata striga hotărât mai departe

sta lin sta lin sta lin...

mortu’
se îndepărtase puţin

și drumu’ se îndepărtase

și satu’ se îndepărtase puțin
trecuseră de miliţie şi de şcoală dar noi tot îl vedeam

de acolo
de SUS din dud
priveam cum trece dom’ învăţător pe uliţă şi nu mai strigam
auzeam aşa
oarecum

târziu
ca prin somn dimineaţa
(multă vreme în urmă...) pe tata pe stalin fanfara şi popa
doar căruţa aceea cu boii la pas

urca liniştită în duminica floriilor spre biserică !..