Ioan Moldovan - 60 de primăveri - La mulţi ani!

IOAN MOLDOVAN - biografie - (opera si scrierile)

Nascut la 20 martie (in acte 21 martie) 1952 in satul Muresenii de Campie, comuna Sava (astazi comuna Palatca), judetul Cluj. Familia se stabileste la Cluj (tatal, militian, apoi sofer - mama, casnica, o sora mai mare, un frate mai mic). Studii elementare si gimnaziale la Scoala Generala Nr. 5 din cartierul Caramidari; Liceul "George Baritiu", sectia umanista, absolvit in 1971. Joaca fotbal in echipa liceului, apoi pentru scurt timp la juniorii lui "U" Cluj, scrie poezii, citeste la cenaclul "Lucian Blaga"al liceenilor clujeni, debuteaza in revista "Zorile" a liceului, apoi in suplimentul literar "Preludiu" al "Scinteii tineretului", este remarcat de Ana Blandiana la Posta redactiei a revistei "Contemporanul" si de Adrian Paunescu in pagina "Ave" a revistei "Tribuna". In urma esecului la examenul de admitere la Facultatea de Filologie (pentru care, de altfel, nu se pregatise, intentia sa fiind sa dea admitere la regie film - un vis adolescentin -, proiect abandonat pe ultima suta de metri) lucreaza din toamna pana in primavara ca muncitor necalificat la Fabrica de bomboane "Vitadulci", pentru a nu fi incorporat in armata. In 1972 intra primul la Facultatea de Filologie a Universitatii "Babes-Bolyai"- sectia romana-latina si, incepand cu anul al doilea, activeaza la revista studenteasca "Echinox", fiind redactor, apoi secretar de redactie. Este perioada fasta a celui de-al doilea val echinoxist, cand este coleg cu alti ucenici ai scrisului (la revista si cenaclu sub conducerea lui Marian Papahagi - Ion Pop, directorul "Echinox"-ului, se afla in acea perioada la Paris - , la cursuri, seminarii si grupe de cercetare sub indrumarea lui Mircea Zaciu si a Ioanei Em. Petrescu) care vor deveni peste ani nume importante ale optzecismului literar: Al. Cistelecan, Nicolae Oprea, Al. Th. Ionescu, Alexandru Vlad, Virgil Mihaiu, Virgil Podoaba, Augustin Pop, Aurel Pantea, Mircea Petean , Stefan Borbély, Gheorghe Perian, Tudor Dumitru Savu. Scrie si publica poezii, articole, recenzii; in 1976 primeste premiul pentru poezie "Primavara studenteasca" (Cluj) si al revistei "Amfiteatru" (Bucuresti). Dupa absolvirea facultatii (in 1976, dupa ce cu un an inainte se casatorise cu Petronela Pantis, colega la facultate si in redactia "Echinox"-ului, anul absolvirii fiind si cel al nasterii primului fiu, Rares, cel de-al doilea, Vlad, nascandu-se in 1981, la Baia Mare ) lucreaza ca dascal in Maramures, la Cavnic, Baia Sprie si Baia Mare, continua sa scrie si sa publice in publicatiile locale, dar si in revistele clujene, participa la sedintele cenaclurilor "Prisma" si "Nord".

In 1980 debuteaza editorial cu volumul de poezie Viata fara nume, prefatat generos de Ion Pop, la editura "Dacia" din Cluj-Napoca. Urmeaza in 1983 volumul Exercitii de transparenta la editura "Cartea romaneasca" caruia i se acorda premiul UTC pentru poezie si in 1989 volumul Insomnii langa munti, la aceeasi editura (titlul propus, Avantajele insomniei, fusese respins de cenzura). In paralel face parte din colectivul de colaboratori ai Dictionarului de scriitori romani coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu, redactand peste 40 de articole. In primavara anului 1989 se incheie perioada maramureseana , una pe care o considera fertila si despre care vorbeste intotdeauna cu bucurie si melancolie. In aprilie se muta la Oradea (familia proprie urmandu-l din toamna) fiind primit in redactia celebrei reviste "Familia" unde il are coleg pe Ion Simut, el insusi echinoxist; dupa evenimentele din decembrie 1989, pentru o scurta perioada, in redactie vor lucra alti doi echinoxisti - Virgil Podoaba si Gheorghe Perian , iar un al treilea, Traian Stef, activand in aceasta redactie si in prezent. In ianuarie 1990 este ales redactor sef al "Familiei". In 1993 ii apare volumul Arta rabdarii (Ed. Dacia) pentru care primeste Premiul Asociatiei Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca si al revistei "Poesis" din Satu Mare; in 1997, Avantajele insomniei, antologie de autor (Ed. Helicon, Timisoara), premiul revistei "UNU" Oradea; in 1999, Tratat de oboseala (Ed. Clusium) si O uitare de texte, antologie de autor cu o sectiune de sapte Inedite (Ed. Axa, Botosani, colectia "La steaua - poeti optzecisti"); in 2002, la implinirea varstei de 50 de ani, editura "Dacia" (director poetul Ion Vadan) ii tipareste volumul Interioarele nebune, in colectia "Poetii Urbei", o selectie de autor din volumele publicate anterior, urmata de sectiunea care da titlul volumului continand 31 de poeme inedite. Colaboreaza la Dictionarul esential al scriitorilor romani (Zaciu, Papahagi, Sasu). Din creatia sa poetica s-a tradus in maghiara, engleza, germana, albaneza si franceza. Colaboreaza la numeroase reviste literare din tara. Preda cursul de Istoria culturii si civilizatiei universale la Facultatea de litere a Universitatii Oradea. Referinte critice in carti sau articole de revista semnate de Ion Pop, Laurentiu Ulici, Grigurcu, Al. Cistelecan, Aurel Pantea, Virgil Podoaba, Gheorghe Perian, Ion Simut, Constanta Buzea, Dinu Flamand, Daniel Dimitriu, Ion Cristofor, Stefan Borbély, Grete Tartler, Florin Mugur, Dan C. Mihailescu, Mircea Mihaies, Marin Mincu, Adrian Popescu, Ion Muresan, Radu G. Teposu, Gellu Dorian, Mircea A. Diaconu, Dumitru Chioaru, Romulus Bucur, Nicolae Oprea, Gh. Mocuta, C. Cublesan, Irina Petras, Mihai Vakulovski s.a.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al PEN-clubului roman.

 

ÎNSEMNĂRI PRIMITIVE

x x x

visez un râu o iarbă

şi mult argint în care moare timpul

nu-i nimeni azi să facă pânza albă

x x x

nu e foarte sănătos să trăieşti

morţii cei mai tragi se înghesuie

să-mi atragă atenţia

pun semne legiferante

după ce-mi trece clipa nelegiuită

x x x

stau şi nu dorm şi nu mai ninge deloc

am pregătit cleiul pentru oaspetele

dorit de Casa Noastră

vinul s-a-năcrit în pahare

dar la vârsta mea cu cine să mă cert

cu cine să-mpart ceva şi ce

mă gândesc să nu mă mai opresc din mormăit

x x x

ştirbi şi privind mereu în gol făcându-ne datoria

aşteptând o adolescentă economică română de pe internet

care scrie poezii direct în limba engleză

înduioşaţi ca după un somn canonic

îl vorbim de bine pe Dumnezeu

care ne-ascultă cel mult ironic

dragi ticăloşi uitând de-ndată legăturile

dintre cuvinte

privind mereu înapoi să vadă cât au lucrat înainte

noaptea târziu ies sub tufişuri

aduc apă-ncepută şi terminată

minunându-se cât sunt de vii

x x x

amân şi amân

să-ţi scriu cât mai rămân

în ograda asta din satul oarecare

câtă frumuseţe aici

iar dincolo – nu ştiu

stau până în zori pentru ca tu să delirezi

în searbăda pustie

pe care o scrie

o mână păscută de iezi

fac lucruri simple şi continui

nu vreau s-aud că mama e doar păpuşa bătrână

pe care fratele meu o mângâie

îi vorbeşte strigând

şi vrea să fie vie

x x x

şi totuşi a fost şi el copil s-a născut a murit

nici astăzi nu ne ştim ruga

pentru ce-a fost între ultima şi prima clipă a sa

nemeritorii la înviere

precum nemeritorii la naştere

nişte biete otrepe cu unele duioşii între moarte şi moarte

naşterea lui clipă de clipă

pentru a învăţa noi ceva ce n-o să ştim niciodată

înfrângerea prin frângere luminată

ÎNGREUNAT

În loc s-o beau îmi vărsasem pe picioare

zeama de pară nepieritoare

îngreunat de ani şi de auzuri maculate

mă dedam la abuzuri sforăitoare

pe mulţi dascăli îi uitasem

pe Gerry pe Pluto (ah şi pe Pluto)

când iată-te

bine-ai venit, Sluto

să ştii că m-ai deocheat

de-am vărsat toată lumina din sânge

de-amu oi tot plânge

şi-oi chiui

între a fi şi a fi

DE LUCRU

Trebuia mers până hăt departe

până la Pancevo

până la moarte ca să mai scoţi un cuvânt

Fie el şi urât – dar din bojoci

de-acolo de unde nu te mai saturi

să te mai joci de-a ceva de-a cevo

Începusem bine eram serios era mişto

ţigănia din mine se cuminţise îmi adusesem aminte

de replica no-i-şto dintr-un film rusesc

văzut în abise

Nu eu mă jucam

ele se jucau cu mine

nişte rime pline de râme

Eram doar ce eram

o cârtiţă pe mirişite

trăgând pământ de sub cer

să se dărâme

Oradea, 2012