aud
şi văd uneori şi nu mă dumiresc îndeajuns
tot ce nu am
uitat nu se poate vorbi
tot ce ştiu
nu se poate scrie
umblu
bolborosesc merg
tac
şi umbra
şi umbra
cade mereu pe o
carte albă
Doamne
ce poem aş fi
scris într-o zi
dar nu ajung toate cuvintele noastre
TREI zile
şi TREI nopţi ca
la nuntă
ţinea paştele la
noi la păcala
pe valea vezii
dincolo de piteşti
aşteptam de cu
primăvară învierea domnului
ouăle roşii
pomana şi
cozonacul
popa ioan avea
trei biserici
păcala
chilia
şi topana
începeam primii
ne scula mama cu
noaptea în cap
când primele
lumânări treceau aprinse pe uliţă
îmbrăcam greu
cămaşa albă de nylon
pantalonii şi
haina
pantofii de lac
şapca
toate noi
de la magazin
pentru un an de
şcoală
duminica
luam paşte
luni pomana de
dulce la noi în sat şi hora
de la topana la
biserica din vale
marţi pomana de
post
curtea bisericii
noastre se umplea de lume până la ziuă
toţi în haine
curate spălate sau noi aranjaţi
frumoşi ca nişte
sfinţişori
în faţă
lângă mesele
întinse şi băncile cu şopron
că în spate în cimitir
erau morţii
după ce luam
paşte sărbătoream şi noi ca oamenii
ciocneam ouă
roşii
pe luate
Hristos a Înviat
Adevărat a Înviat
oul mai tare îl
lua pe cel slab
eram pregătit
aveam ouă tari de
câţă şi porumbacă
le încercasem
înainte cu nilă ştirbu în dinţi
umpleam bucuros toate buzunarele
în jur
pădurea
tot mai aproape
tot mai verde
muguri tămâie şi
liliac înflorit aerul deasupra
mă uitam pe furiş
la judecata de apoi
ca la o rană
deschisă
în dreapta uşii
la intrare
printre cruci
razele soarelui urcau pe zid lumina!..
(din vol., în pregătire, păcala - făgeţelului)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu