buchetul inocenței

mulţi
au văzut şi auzit gârla vezii
dar pe malul ei puţini au şezut

mijeau tuleiele în draci

floare ascunsă

ghiocul

creştea uimit sub cele patru colţuri

pe oala întinsă mustaţa subţire lua foc

venise timpul acela

cu un buchet

deveneai bărbat

iar flăcăii începuseră să afle secretul

ilinca lu’ mutu’

jos

în vale

la rotoaica sub pădure

avea leacul

singură

frumoasă

de cădeau stelele pe spate

în urma ei noapte de noapte

iar fetele mari aveau somnul muncit

când

sub pădure la ilinca

dimineaţa

lampa mică prindea în floare zorile despletite

încă verde

mură coaptă

blestem şi ocară

duceau muierile vorbe grele prin sat

toţi bărbaţii o doriseră de nevastă

dar nu îndrăzniseră

acum

îndrăznea ea

cu un buchet de flori de câmp proaspete

deveneai bărbat

numai flăcău să fii

cu aţa întreagă (aşa îşi jurase ilinca)

treceai dincolo

fericit

pe malul celălalt

şi o ţineai minte toată viaţa!