azi te privesc
prin ochii altor femei
care la rândul lor au
privit ochiul unei femei singure
şi nu înţeleg veacul
secundelor
destrămate
tu femeie mereu
singură
după naşterea mea
clepsidră în ţărmul unei
scoici albastre
stea umedă
bipedă
pe valul nisipului
în apele clare
frumoasa mea
iubita mea nehotărâto
când vii
când pleci
de-același vis furată
ești ca un val de mare
înspumat
pe țărm
rămâne scoica înflorată
și-n larg doar ochiul
perlei vinovat
frumoasa mea
iubita mea străino
din port în port şi
niciodată-n larg
poate că totuşi eşti o
călătoare
ce fericire zborul
spre catarg
deşi femeie ochiul tău mă
doare
văd şi nu înţeleg
înţeleg
şi nu văd
dincoace şi dincolo de
pleoape
un râu imens care curge
invers spre vărsare
eu pe un mal tu pe
celalalt mal şezând înfăşuraţi în aripi!
Superb!
RăspundețiȘtergere